Ministra Finanțelor: prinsă cu minciuna sau incompetentă? În ambele cazuri, concluzia e aceeași.
Ieri, ministra Finanțelor, Victoria Belous, a numit „fals” faptul că politica fiscală 2027 ar impozita moștenirile diasporei. Ne-a explicat, cu aer didactic, că măsura vizează doar „cetățenii străini” care nu locuiesc în Moldova cel puțin 183 de zile.
Problema? Textul propus de propriul ei minister spune cu totul altceva.
Amendamentul Ministerului Finanțelor completează articolul 71 din Codul fiscal — articolul intitulat „Veniturile nerezidenților obținute din Republica Moldova” — cu o literă nouă: patrimoniul primit prin donație sau moștenire devine venit impozabil. Cuvântul din text este nerezident. Nu „cetățean străin”.
Și aici e toată diferența. În Codul fiscal (art. 5), calitatea de rezident se stabilește după domiciliu și după prezența de cel puțin 183 de zile în țară — nu după cetățenie. Un cetățean al Republicii Moldova stabilit în diaspora, care nu locuiește aici 183 de zile pe an, este nerezident fiscal. Exact categoria prinsă de noul text. Exact scenariul pe care ministra îl declară „fals”.
Nu e o scăpare de moment. Când Ministerul Muncii și Protecției Sociale a semnalat oficial că noua prevedere creează discriminare pe criteriu de rezidență și a cerut extinderea excepției de care beneficiază rezidenții (pentru moștenirile între soți și de la rudele de gradul I), invocând inclusiv Legea 121/2012 privind egalitatea — Ministerul Finanțelor a răspuns, în scris: „Nu se acceptă.” A apărat, deliberat, tratamentul fiscal diferit între rezidenți și nerezidenți.
Deci avem, negru pe alb, două lucruri:
Propriul minister trage linia la rezidență. Ministra, public, a mutat-o la cetățenie și a numit „fals” adevărul.
Și nu e singura declarație de ieri care nu rezistă la o simplă verificare.
Tot la aceeași emisiune, întrebată despre cazul Anastasiei Taburceanu — fosta purtătoare de cuvânt a MoldATSA, care ar fi încasat peste un milion de lei în mai puțin de un an — ministra a asigurat publicul că restituirea banilor către o instituție „este posibilă din punct de vedere legal” și că „procedura este prevăzută în contabilitate.”
Sună liniștitor. Doar că nu răspunde la întrebarea care îi este pusă: în baza cărui temei juridic și contabil concret au fost acceptați cei câteva sute de mii de lei și cum a fost înregistrată operațiunea?
Am cerut și noi, Mișcarea Civică „Construim Încredere”, un răspuns oficial la exact această întrebare. Și am primit aceeași tăcere: MoldATSA refuză să lămurească mecanismul, motivând că detaliile pot fi făcute publice doar după ce Comisia de Cenzori și Inspecția Financiară își încheie controalele.
Iată paradoxul: instituția responsabilă spune că mecanismul nu poate fi încă lămurit, dar ministra Finanțelor îl declară deja, la televizor, limpede și legal. Dacă totul e atât de clar, de ce se țin controale și de ce se ține mecanismul la secret? Și cum „restitui” senin un salariu deja plătit, în baza unui contract de muncă, fără să răspunzi la întrebarea de fond — a fost, atunci, plata inițială legală sau nu? Ce se întâmplă cu impozitul și contribuțiile deja reținute la stat din acei bani?
Un ministru al Finanțelor serios nu împrăștie asigurări generale peste o întrebare concretă. O lămurește.
De aici, o singură întrebare, cu două variante de răspuns:
Ori ministra știe ce înseamnă „nerezident” și știe ce întrebare i s-a pus despre MoldATSA — și ar trebui să știe, după 15 ani la Serviciul Fiscal de Stat și un mandat de ministru — caz în care a ales să spună public neadevăruri comode. Adică minte.
Ori ministra nu știe diferența dintre „nerezident” și „cetățean străin”, nu a citit textul propus de ministerul pe care îl conduce și nu stăpânește temeiul juridic al unei restituiri. Adică e incompetentă.
Nu există a treia variantă.
Amintim că, în acest Guvern, ministrul Agriculturii a demisionat în trei zile pentru o minciună — iar premierul Tofan a numit-o public „o minciună mică care s-a prefăcut într-o minciună mare”. Standardul l-a fixat chiar șeful Executivului.
