Premierul Vasile Tofan a ieșit în fața profesorilor protestatari și a spus direct: „Situația cu bugetul este dificilă”.
Bugetul de stat aprobat pentru 2026 arată într-adevăr dur: venituri — 79,7 miliarde de lei, cheltuieli — 100,6 miliarde de lei, deficit — 20,9 miliarde de lei. În plus, există numeroase obligații față de instituțiile financiare internaționale, în special față de FMI, care limitează posibilitățile Guvernului în politica economică, fiscală și socială.
Acesta nu este un „criză neașteptată”. Este rezultatul priorităților pe care Guvernul însuși le-a stabilit și le-a acceptat în ultimii ani.
Pentru a majora cheltuielile anuale la începutul anului, Ministerul Economiei supraestimează prognoza macroeconomică (creșterea economiei — 2,4%), care ulterior este revizuită în scădere (1,8% pentru 2026). Ministerul Finanțelor reduce cheltuielile și stabilește prioritățile în cadrul bugetar pe termen mediu. Guvernul aprobă proiectul, iar Parlamentul îl votează. Deoarece PAS deține majoritatea, responsabilitatea politică pentru cifrele finale și transformarea bugetului într-un „butoi fără fund” revine anume lor.
Potrivit datelor prezentate chiar de Guvern și Parlament, bugetul de stat pentru 2026 este repartizat astfel:
Protecție socială — 22,5 miliarde de lei.
Educație — 21,9 miliarde de lei.
Economie / servicii — 14,9 miliarde de lei.
Sănătate — 9,9 miliarde de lei.
Securitate și ordine publică — 9,1 miliarde de lei.
Apărare națională — 1,93 miliarde de lei.
În campania electorală din 2025, profesorilor și altor angajați din sectorul bugetar li s-a promis o majorare reală a salariilor. Dar acum, din cauza lipsei banilor, Guvernul a propus amânarea reformei principale a sistemului de salarizare până la 1 ianuarie 2027, iar până atunci să fie acordată o compensație unică în octombrie 2026: 4000 de lei pentru profesori (personal de conducere, didactic și auxiliar), 3000 de lei pentru asistenți sociali, cadre medicale din instituțiile bugetare, angajați din structurile de forță, lucrători din domeniul culturii etc., și 2000 de lei pentru personalul tehnic. Pentru toate acestea au fost alocate 560 de milioane de lei.
Din ianuarie 2027 se promite o creștere a salariilor de bază în educație cu 10–15%, iar în alte categorii cu salarii mici — în medie cu până la 20%. Fondul de salarizare ar urma să crească cu peste 5 miliarde de lei. Dar asta — după o nouă amânare. În același timp, este puțin probabil ca banii să fie găsiți, în pofida politicii fiscale propuse, care prevede majorarea unor taxe și impozite.
Dar este uluitor: în timp ce profesorilor li se vorbește despre deficit, bugetul continuă să finanțeze structuri de stat suplimentare, ineficiența și achiziții de bunuri și servicii menite să sporească confortul funcționarilor.
De exemplu, se propune extinderea activității Agenției pentru Securitate Cibernetică (ASC) și a programelor aferente — zeci de milioane de lei. Programul național de securitate cibernetică pentru anii 2026–2030 este estimat la peste 73 de milioane de lei.
Pentru apărare sunt alocate resurse de ordinul miliardelor. Acest sector rămâne o prioritate: aproximativ 1,7–1,9 miliarde de lei, iar aceasta nu este limita.
Reparația/întreținerea reședinței de la Condrița — 1 milion de lei, achiziții separate ale Procuraturii, SIS și ale altor instituții, investiții în proiecte dubioase etc. — toate acestea arată, în ansamblu, că „găurile” sunt astupate selectiv.
Când este nevoie — se găsesc și sute de milioane. Când este vorba despre creșterea permanentă a salariilor celor care ar trebui să fie o prioritate și care muncesc zilnic în școli, spitale și instituții sociale — „bugetul este prost”.
Iar soluția propusă pentru această problemă este să așteptăm îndeplinirea unor promisiuni fantomatice în 2027 și să ne mulțumim cu o compensație unică și derizorie.
Deficitul de 20,9 miliarde de lei și creșterea datoriei de stat sunt rezultatul deciziilor guvernării. Iar răspunsul „nu sunt bani” încetează să convingă atunci când se vede unde ajung, totuși, banii.